Destiny is for losers. It…

Destiny is for losers. It’s just a lame excuse to wait for things to happen instead of making them happen.

De ce credem in destin ? Sau ma rog, de ce nu credem ? 

Eu stiu ca nu cred. De ce-as crede ? Nu-mi place ideea asta de a trai dupa model, sa ai impresia ca zarurile deja au fost aruncate, ca tu practic existi, nu traiesti, ca ai o cale pe care o urmezi .. si atat. Lucrurile nu or sa vina la tine doar daca stai si le astepti. Trebuie sa le faci. 

In legatura cu citatul, da, e unul dintr-un serial care automat o sa ma faca o superficiala pentru unii, Gossip Girl. (sa fim seriosi, cine n-ar vrea sa duca viata de acolo?) In orice caz, merge foarte bine. De ce ajungem la destin doar atunci cand nu ne iese ceva, cand esuam ? „Destinul, destinul”. Ca sunt lucruri pe care nu le poti evita, ca asa a fost scris .. De ce ? Pentru ca e mult mai usor sa dai vina pe o „forta” din exterior, pe care nu ai cum s-o invingi, sa ajungi la ea, sau mai stiu eu ce, atunci cand nu iti iese ceva. Desigur ca e un gand mai confortabil decat sa te framanti toata viata ca orice e rau in viata ta, e din vina ta. Sau poate nu mereu din vina ta. Si poate ca o fi asa, ca sunt anumite lucruri pe care nu ai cum sa le previi, sau sa le depasesti, dar eu tot nu cred. Ce am gresit, am gresit si in mod sigur pentru orice esec am avut si eu partea mea de vina. Si daca stau bine sa ma gandesc, pentru mine gandul asta e mai digerabil decat sa ma gandesc mereu ca sunt anumite lucruri pe care nu le voi realiza niciodata. Nu, eu sunt stapana pe viata mea si pot sa reusesc orice vreau. (si ar fi bine ca acum, citind ce am scris sa ies din starea de lene in care am intrat)

Personal, am auzit putine persoane care sa apeleze la destin si atunci cand li se intampla ceva extraordinar. De ce pentru rele e de vina „destinul” dar pentru reusite, meritul este in intregime al nostru? De ce nu suntem corecti si sa spunem ca „tot destinul” le-a aranjat si acum? De ce cand ajungi sa ai o slujba bine platita, postul la care ai visat dintotdeauna nu spui „mmda, nu e chiar meritul meu, asa a fost sa fie”? Pentru ca ai muncit pentru chestiile alea, nu? Pentru ca tuturor, si celor care cred si celor care nu cred, ni se pare ca „asa a fost sa fie” merge numai la celalalt tip de situatie, ca „asa a fost sa fie” spus cand reusesti ceva, suna nelalocul lui. Parca nu te lasa sa te bucuri cu adevarat, te deranjeaza. 

Si nici religia nu spune acest lucru. Nicaieri nu sta scris ca omul are viata facuta dinainte si el trebuie doar sa o respecte. Nu, omul a fost lasat de Dumnezeu ca fiinta rationala, capabila sa ia propriile decizii si astfel sa ajunga intr-un loc sau altul. E adevarat ca sunt anumite chestii din religie care nu se leaga, cel putin nu pentru mine, cum ar fi faptul ca desi se stie acest lucru, exista credinciosi pe sistemul „Domnul a dat, Domnul a luat ..” sau „Dumnezeu iti da, dar nu-ti pune si-n traista” si atunci, care e adevarul ? Ce facem noi aici ? 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s